Ai găsit o cameră nouă? Sau nu mai este acolo? Scrie-ne!

Radarele fixe sunt furnizate în parteneriat cu PDI România, mai multe detalii puteţi citi aici

Evolio utilizează fişierele cu camere oferite de noi

Alte întrebări puse frecvent

• Ce sunt buclele inductive şi cum funcţionează?
• Buclele inductive sunt periculoase? Pot lua amendă dacă trec peste ele cu viteză mai mare?
• La fiecare actualizare trebuie să şterg tot din folderul respectiv sau doar descarc (copiez peste) şi atât?
• Speedcam-uri pentru Becker Traffic Assist se vor scoate vreodată sau se lucrează la ele?
• Cum se poate elimina dezactivarea alertelor pentru camere pentru ţările în care nu este legal acest lucru?
• Care este procedura de culegere a datelor pentru camere?
• M-am abonat la actualizările prin e-mail şi acum vreau să-mi schimb adresa de e-mail. Cum fac?
• La iGO, în mod simulare funcţionează alertele pentru camere?
• Ce dispozitiv de navigaţie prin satelit îmi recomandaţi să-mi cumpăr, PDA, PNA/PND sau SmartPhone?
• Care sunt frecvenţele şi benzile radio folosite de camerele cu microunde?
• Care sunt camerele fixe şi mobile omologate şi folosite pe teritoriul României?
• În alte ţări există o toleranţă pentru viteza maximă la care se emite amenda?
• Am vrut să actualizez camerele în iGO, dar nu sunt sigur dacă să urmez exact instrucţiunile ce însoţesc fişierele actualizate
• Care sunt detectoarele de radar care nu sunt detectabile de către echipamentele de detecţie ale Poliţiei?
• Toate radarele din RO funcţionează pe banda K?
• De ce primesc alerte pentru camere pe care nu reuşesc să le văd?
• Merită să-mi cumpăr un detector montat în bara de protecţie a autovehicului?
• Ce înseamnă "Adăugat o posibilă cameră {tipul ei} {nr} în {localitatea/judeţ}" pentru că nu o găsesc pe harta GPS-ului?
• Ce e aia cameră CODEC?
• La iGO pot să copiez pe GPS toate fişierele (separate pe ţări/tipuri/etc.) sau trebuie să le unesc într-un singur fişiere înainte de a-l copia pe GPS?
• Cum aş putea să filtrez modificările făcute bazei de date cu camere doar pentru un anumit judeţ sau ţară?
• Care sunt ţările în care se folosesc camere fixe sau mobile în banda Ku?
• Care sunt ţările care mai folosesc camere în banda X?
• Puteţi furniza fişiere cu camere pentru detectorul de radar cu GPS Escort Passport 9500ix/9500ci?
• Tot observ pe drumurile patriei dreptunghiuri (decupaje) în asfalt, prin intersecţii sau şosele/localităţi. Este posibil să monteze camere Redlight sau speedcam acolo?
• Merită să-mi cumpăr un detector de radar fără fir (cordless, wireless, solar, baterii, etc.)?
• Cum trebuie să folosesc bateria GPS-ului pentru a-l putea folosi pe o perioadă cât mai îndelungată?
• Cum pot depozita o baterie pentru a o folosi mai târziu?
• Puteţi furniza fişiere cu camere actualizate pentru avertizoarele GPS de camere radar model STR1000 şi STR2008?
• De ce uneori detectorul de radar mă alertează de la o distanţă mai mare decât GPS-ul?
• În arhiva ZIP pentru iGO sunt foarte multe directoare şi fişiere, în GPS copiez directoarele sau fişierele? Cum se face mai exact?
• Încerc să folosesc programul Mio Transfer Hack dar nu merge pentru că-mi cere fişierul mut.dll. De unde îl iau?
• Este adevărat că camerele fixe îţi măsoară viteza şi te fotografiază doar după ce treci de ele, adică din spate?
• Este adevărat că camerele fixe cu laser pot supraveghea ambele sensuri?
• Am gasit in lista camerelor unele care se numesc “False”.Ce inseamna asta?
• Actualizari ale camerelor pentru Go Clever unde as putea sa gasesc?

Ce sunt buclele inductive şi cum funcţionează?

Buclele inductive sunt senzori electromagnetici ingropati in asfalt si care detecteaza schimbarile care au loc in campul electromagnetic emis de bucle cand un obiect metalic (masina) trece peste ele. Pot fi folosite pentru masurarea traficului (numarator de masini) sau pentru detectarea vitezei (camerele care emit amenzi) sau in conjunctie cu semafoarele inteligente (prelungirea luminii verzi/rosii in functie de nr. de masini care asteapta).

Buclele inductive sunt periculoase? Pot lua amendă dacă trec peste ele cu viteză mai mare?

Doar buclele conectate la o camera foto sunt periculoase. Aşa sunt majoritatea camerelor de pe DN1, tronsonul Bucureşti-Braşov. Dar în ţară sunt montate multe bucle care au conectate la ele doar contoare de trafic (numărătoare de maşini). Nu e obligatoriu ca orice buclă inductivă să aiba în viitor o cameră, probabil că foarte puţine (sau chiar niciuna) vor fi transformate în camere. În Bucureşti sunt recent instalate (2008) semafoare inteligente cu bucle, care pot fi (dar nu e obligatoriu) programate a înregistra viteza de trecere şi emite amenzi. Deocamdata ele doar gestioneaza traficul (semafoarele), pentru a-l fluidiza. Daca ar fi activate toate facilităţile camerei ar putea emite 3 tipuri de amenzi:

1. pentru trecere pe rosu (Red Light Camera)
2. pentru depăşirea vitezei (Red Speed Camera)
3. pentru staţionare/întarziere în intersecţie

Tot asemănătoare ca mod de montare sunt şi senzorii piezoelectrici îngropaţi în asfalt, cu care fie se măsoară greutatea maşinilor care transportă marfă, fie se măsoară momentul de trecere a unei maşini peste ei.
Senzorii piezoelectrici destinaţi a măsura greutatea sunt instalaţi de obicei în locaţii specifice de "Control Trafic", marcate corespunzător cu indicatoare.
Senzorii piezoelectrici care măsoară momentul de trecere a unei maşini pot fi folosiţi fie pentru contorizarea traficului (numărător de maşini), fie pentru determinarea vitezei (sau ambele) în vederea formării unei statistici.

Deci ambele tipuri de senzori (bucle inductive sau senzori piezoelectrici) sunt periculoase doar dacă sunt conectate la o cameră foto, fără de care emiterea de amenzi nu este posibilă.

La fiecare actualizare trebuie să şterg tot din folderul respectiv sau doar descarc (copiez peste) şi atât?

Noi vă recomandăm să stergeţi înainte TOT din directorul respectiv de pe GPS, apoi să copiaţi acolo fişierul actualizat.

Dacă totuşi aveţi camere salvate (sau modificate) manual de dvs. prin intermediul software-ului de navigaţie sau utilizaţi în paralel şi fişierul care stochează camerele salvate/modificate manual (adică fişiere tip SPUD sau UPD) atunci puteţi să nu ştergeţi şi aceste fişiere. În cazul în care după actualizare observaţi un comportament nefiresc în afişarea sau alertarea camerelor cel mai probabil acestă problemă vine de la existenţa acelui fişier cu camere salvate/modificate manual (SPUD/UPD), fişier care trebuie mutat/şters.

Speedcam-uri pentru Becker Traffic Assist se vor scoate vreodată sau se lucrează la ele?

Soft-ul de navigaţie instalat pe Becker Traffic Assist nu suportă în mod nativ afişarea şi alertarea la apropierea de camere. Pentru a avea această facilitate trebuie să instalaţi un program suplimentar, gen POI Warner sau SpeedLimit, care va afişa camerele peste harta şi va emite alerte vizuale/auditive când vă apropiaţi de ele.

În mod curent noi nu suportăm Becker Traffic Assist şi nici nu avem un plan de dezvoltare pe această direcţie (adică construirea unui program similiar cu POI Warner sau SpeedLimit sau Camera Alert), în schimb vom adăuga la formatele de speedcams suportate şi formatul necesar pentru soft-urile POI Warner şi Camera Alert. Formatul necesar pentru soft-ul SpeedLimit nu este un format reproductibil şi ca atare nu poate fi implementat.

POI Warner şi Camera Alert sunt programe contracost dar fişierele cu camere pot fi generate şi actualizate de către noi cu uşurinţă, în schimb SpeedLimit este un program gratuit dar fişierele cu camere nu pot fi generate şi actualizate de către noi.

Doar POI Warner şi SpeedLimit afişează alerte vizuale şi auditive peste hartă, concomitent cu funcţionarea soft-ului de navigaţie, Camera Alert este un program de alertare de sine stătător, nu funcţionează în conjucţie cu un soft de navigaţie prin satelit.

În concluzie, nu vă putem ajuta decât dacă vă instalaţi soft-ul POI Warner pentru Becker iar de la noi veţi descărca fişierele cu camere actualizate.

Cum se poate elimina dezactivarea alertelor pentru camere pentru ţările în care nu este legal acest lucru?

Pentru MioMap v3.x trebuie să editaţi fişierul "sys.txt" din rădăcina directorului în care este instalat MioMap v3.x (de obicei în "Flash\MioMap\MioMap"), mai precis trebuie să ştergeţi următoarea linie din secţiunea "[speedcam]":

    disable="_SUI", "_GER", "_AUT"

În cazul în care doriţi să o reactivaţi mai târziu, puteţi doar să puneţi caracterul punct şi virgulă în faţa liniei, adică aţi "comentat" acea linie:

    ;disable="_SUI", "_GER", "_AUT"

Ştergerea sau comentarea acelei comenzi din "sys.txt" va duce la activarea camerelor în ţările în care alertele nu sunt legale.

Pentru iGO 2006 SE, iGO My Way 2006 Plus nu este necesară o dezactivare explicită, întrucât iGO nu este dotat în mod implicit cu fişierul "sys.txt". Dispozitivele care folosesc iGO Core OEM (gen MyGuide, SilverGuide, Evolio, etc.) pot avea dezactivate alertele pentru anumite ţări (în special Elveţia) prin aceiaşi metodă ca şi MioMap v3.x.

Pentru iGO 8 blocarea alertelor pentru anumite ţări este făcută direct din software şi nu există o modalitate uşoară de a o dezactiva.

Pentru MioMap 2008 nu se cunoaşte deocamdată situaţia blocărilor alertelor pentru anumite ţări şi cum se poate dezactiva.

Activarea alertelor pentru camere în ţările în care acestea nu sunt legale vă poate supune la amenzi, neplăceri şi alte riscuri!

Care este procedura de culegere a datelor pentru camere?

1. Porniţi dispozitivul GPS.
2. Aşteptaţi ca receptorul GPS să vă identifice poziţia pe hartă - dacă soft-ul vă permite aşteptaţi până vă indică că precizia de poziţionare e mare/înaltă/high (pentru asta de obicei trebuie să intraţi într-un meniu în care vă arată starea receptorului GPS - nr. de sateliţi, nivelul semnalului, timpul/data, etc.).
3. Cu dispozitivul GPS în mână poziţionaţi-vă chiar lângă cameră (sau stâlpul/pasarela/pasajul/clădirea/etc) pe care este montată respectiva cameră, sau cât mai aproape puteţi de ea.
4. Executaţi zoom pe hartă astfel încât să puteţi vedea cu uşurinţă poziţia dvs. pe hartă şi mai ales poziţia reală dată de sistemul GPS, detalii la pct. 5.
5. Observaţi pe hartă indicatorul poziţiei actuale şi marcaţi pe ecran poziţia în care vă aflaţi. În funcţie de soft-ul dvs., acesta v-ar putea arăta printr-o săgeată (sau similar) poziţia curentă pe drum şi printr-un punct (sau similar) poziţia curentă reală pe hartă (care nu e obligatoriu să fie pe drum, din cauza existenţei unui decalaj (offset) între harta digitală şi sistemul GPS). Încercaţi să marcaţi pe hartă poziţia reală (punct-ul) a receptorului GPS (dacă o afişează) şi nu poziţia pe drum. În cazul în care soft-ul dvs. nu afişează şi poziţia reală GPS ci doar poziţia pe drum (a săgeţii) atunci marcaţi cât mai bine poziţia pe drum (a săgeţii).
6. Odată ce aţi marcat pe hartă poziţia reală a dvs. (implicit a camerei, dacă aţi urmat instrucţiunile de la pct. 3.), intraţi în meniul care vă afişează coordonatele marcajului pe hartă făcut la pct. 4. şi notaţi poziţia, fie prin crearea unei înregistrări tip speedcam (cameră de siguranţă), fie prin crearea unei înregistrări tip POI/PDI.
7. Dacă aţi creat o înregistrare tip speedcam şi soft-ul dvs. de navigaţie permite, setaţi următorii parametrii ai camerei:
   1. direcţia în care priveşte camera (camera poate fi unidirecţională, bidirecţională - 2 camere spate în spate) sau omnidirecţională - rotativă).
   2. direcţia de mers (unghiul) a drumului supravegheat de cameră (Atenţie: majoritatea camerelor fixe care emit amenzi privesc maşina din spate, deci sunt "îndreptate" către sensul opus celui pe care îl supraveghează)
   3. limita de viteză a porţiunii de drum supravegheată de respectiva cameră.

   Dacă aţi creat o înregistrare tip POI/PDI care nu suportă să adăugaţi detaliile de mai sus despre cameră, notaţi-le pe ceva (digital: într-un fişier TEXT sau pe o hârtie).

8. În cazul în care aţi observat o cameră nouă (de la care nu aţi primit alertă sau nu o vedeţi pe hartă în poziţia dvs. curentă) vă rugăm, dacă puteţi, să-i faceţi şi o fotografie, din 2-3 unghiuri, prin care să se vadă atât camera în prim-plan, cât şi poziţionarea ei faţă de drumul supravegheat de ea.
9. Transmite-ţi datele despre cameră (coordonate, direcţia, unghiul şi limita de viteză precum şi eventualele fotografii la adresa noastră de contact.

M-am abonat la actualizările prin e-mail şi acum vreau să-mi schimb adresa de e-mail. Cum fac?

Pentru a vă schimba adresa de e-mail când deja sunteţi deja abonat vă rugăm să nu ne scrieţi pe adresa noastră de contact sau către lista de distribuţie, ci urmaţi această procedură:

1. Trimiteţi de pe adresa "veche" un e-mail de dezabonare, conform cu instrucţiunile de pe pagina de abonare.
2. Aşteptaţi mesajul de la server prin care vi se confirmă dezabonarea.
3. Acum, de pe adresa "nouă" trimiteţi un e-mail de abonare conform cu instrucţiunile de pe pagina de abonare.
4. Aşteptaţi mesajul de confirmare şi bun venit de la server.
5. În acest moment v-aţi schimbat adresa cu care sunteţi abonat la serviciul de distribuţie a actualizărilor prin e-mail.

La iGO, în mod simulare funcţionează alertele pentru camere?

Nu, pentru a primi alerte de la camere trebuie să îndepliniţi TOATE aceste cerinţe:

1. Să aveţi semnal GPS şi receptorul să fi primit poziţia dvs. pe hartă.
2. Să aveţi un traseu creat.
3. Să fiţi în mişcare.
4. Traseul dvs. curent să se intersecteze cu o cameră.
5. Camera respectivă să fie setată astfel încât să corespundă cu direcţia şi unghiul dvs. de deplasare.
6. În funcţie de setările din iGO (sau skin-ul folosit), veţi primi alertă auditivă doar dacă depăşiţi limita de viteză setată pentru camera respectivă, altfel alerta va fi doar afişată.

Ce dispozitiv de navigaţie prin satelit îmi recomandaţi să-mi cumpăr, PDA, PNA/PND sau SmartPhone?

Ce dispozitiv de navigaţie vi se potriveşte poate să depindă de răspunsurile pe care le daţi la următoarele întrebări:

1. Ştiu să lucrez cu calculatoarele, îmi place să le butonez şi să le explorez?
2. Îmi plac lucrurile complexe, care fac 1001 de chestii?
3. Vreau să am mereu ultima versiune de software de navigaţie?
4. Vreau să pot actualiza hărţile cu uşurinţă?
5. Nu mă interesează prea mult cum, ce şi de ce, vreau doar să-i dau destinaţia şi să mă ducă acolo?
6. Nu prea ştiu cum e cu navigaţia asta dar mi-ar place să mă ajute la drumurile pe care le fac?

Dacă aţi răspuns cu DA la întrebările 1, 2, 3 şi 4 atunci cel mai bine vă cumpăraţi un PDA cu GPS, care este flexibil, upgradabil şi vă va lăsa să faceţi tot ce doriţi cu el (dar cred că ştiaţi asta deja).

Dacă aţi răspuns cu DA la întrebările 5 şi 6 probabil aveţi nevoie de un PNA/PND, în care totul este integrat, funcţionează uşor, necesită foarte puţină "butonare" şi totul vine "de-a gata". Problema PNA/PND-urile este că fiind un sistem "închis", tip "cutie neagră" ele au un mod mai dificil (uneori imposibil) de actualizare a hărţilor sau a fişierelor cu camere, soft-ul de navigaţie fiind şi mai greu actualizabil. De multe ori PNA/PND-urile necesită proceduri şi software special care să vă permită să le actualizaţi neoficial, pentru că oficial ele sunt actualizabile, doar că s-ar putea ca actualizările oficiale să fie mult prea rare.

Dacă aţi răspuns cu DA la întrebările 5, 6 dar v-ar fi plăcut să puteţi răspunde cu da şi la celelalte întrebări atunci sunteţi undeva la mijloc. Dacă sunteţi dispuşi să învăţaţi puteţi alege ambele variante, dar noi vă recomandăm cu căldură să achiziţionaţi un PDA cu GPS şi nu un PNA/PND.

În privinţa telefoanelor inteligente (Smart Phones) care sunt o combinaţie de PDA+GPS+GSM, părerea noastră este că nu sunt preferabile, din mai multe motive:

1. Au ecranul prea mic.
2. Durata de viaţă a acumulatorului e scurtată de o electronică complexă şi de prea multe funcţionalităţi integrate.
3. Platforma tehnică şi software-ul care rulează pe ea este de obicei instabil, dispozitivele mobile de genul lor fiind într-un permanent program "beta".
4. Integrarea mult prea mare duce la performanţe mediocre pe toate planurile (atât ca telefon, cât şi ca PDA, recepţie GPS şi implicit navigaţie) pentru că în astfel de dispozitive se fac mult prea multe compromisuri (spaţiu mic, consum mic, etc.).
5. Dacă sunteţi o persoană care vorbeşte la telefon şi când sunteţi pe drum s-ar putea să nu vă placă comutarea permanentă din mod telefon în mod PDA/Navigaţie şi invers.

Care sunt frecvenţele şi benzile radio folosite de camerele cu microunde?

Frecvenţele pentru radarele civile au fost stabilite la sfârşitul celui de-al doilea război mondial în Statele Unite şi majoritatea ţărilor lumii le-au adoptat ca atare:

• Original, prima bandă folosită în anii 60 a fost numită "banda X", cu o lărgime de bandă cuprinsă între 10.525 Ghz +/- 50 Mhz şi 24.150 Ghz+/- 100 Mhz, dar care acum este folosită în mod obişnuit la senzorii uşilor automate, care generează multe alarme false.
• A urmat în anii 70 banda de frecvenţă mai joasă "banda K", de 24.150 GHz+/-100Mhz, cu frecvenţe cuprinse între 24.050-24.250 GHz, mai greu de detectat pe vremea aceea.
• În anii 80 a fost introdusă în Europa "banda Ka", cu frecvenţa 33.4GHz-36GHz. +/- 100Mhz şi e folosită intens şi acum în Europa şi Marea Britanie de către camerele GATSO.
• Cea mai nouă bandă introdusă este "banda Ku", 10.70 - 12.75 GHz. +/ - 100Mhz, utilizată de mini-camerele GATSO şi foarte greu de detectat datorită puterii foarte mici folosite de emiţător şi a antenelor de emisie foarte direcţionale (fascicol îngust).

În România încă se foloseşte banda K pentru toate camerele fixe şi mobile, iar banda Ka se foloseşte foarte puţin, fiind utilizată pe câteva panouri de afişare a informaţiilor de trafic.

Care sunt camerele fixe şi mobile omologate şi folosite pe teritoriul României?

* - de fapt e vorba de MultaRadar S 580 fabricat sub brandul MultaNova, cameră care poate fi în variantă montată pe maşină, tripod sau pe stâlpi/pasarelă/pod. Se pare că acest model lucrează în banda K, 24,125GHz.

În alte ţări există o toleranţă pentru viteza maximă la care se emite amenda?

În general există o anumită toleranţă, chiar şi în statele unde legea nu specifică o anumită toleranţă şi lasă la alegerea agenţilor de poliţie pragul peste care emit amenda de depăşire a vitezei. Valabil şi pentru camerele operate automat (tip GATSO).

• Europa
  • Germania - se admite o toleranţă de +3Km/h la viteze sub 100Km/h şi +4Km/h la viteze peste 100Km/h. Depăşirea limitei cu +20Km/h în oraş şi +30Km/h în afară duce la amenzi foarte substanţiale.
  • Marea Britanie - toleranţa recomandată este de "+10% +2 mph" dar agenţii nu sunt obligaţi să o respecte.
  • Olanda - prin lege se permite +4Km/h după ce se aplică un factor de corecţie de 3/4Km/h pentru a compensa erorile echipamentelor radar. Agenţilor nu li se permite să stabilească gradul de toleranţă.
  • România - prin lege se permite +10Km/h la orice viteză
• Statele Unite - de obicei nu se specifică, la discreţia agenţilor, dar în USDOT HS 809 812 (ptr. radar) şi USDOT HS 809 811 (ptr. laser) se specifică o marjă de +3,22/-3,22Km/h (+2/-2mph).
  • Pennsylvania - legal se admite +16Km/h (10mph) la viteze sub 90Km/h (55mph) şi +10Km/h (6mph) la viteze peste 90Km/h (55mph).
  • Texas - aprox. +16Km/h (10mph).
• Asia
  • Hong Kong - se admite +10Km/h.
  • Taiwan - legal nu se permite, dar se admite +10Km/h.
• Australia
  • statul Victoria - prin lege se permite +3Km/h la viteze sub 100Km/h şi +3% la viteze peste 100Km/h

Am vrut să actualizez camerele în iGO, dar nu sunt sigur dacă să urmez exact instrucţiunile ce însoţesc fişierele actualizate

Detalii: Acolo zice sa sterg tot ce e in folderul respectiv si apoi sa pun fisierele TXT extrase din arhiva ZIP pentru iGO. Dar in arhiva nu sunt fisiere de tip .spdb sau .spud asadar in urma operatiunii eu nu voi mai avea astfel de fisiere in iGO. E normal ??!! Ma tem sa nu stric in loc sa fac bine...

Fişierele SpeedCam.spdb şi SpeedcamUpdates.spud sunt create automat de iGO când se încarcă. Nu e nici o problemă dacă le ştergi.

1. SpeedcamUpdates.spud trebuie să aibă dimensiunea de 0 bytes şi în el sunt stocate camerele introduse manual de tine. Tot în SpeedcamUpdates.spud sunt stocate modificările făcute de tine unei camere deja existente în SpeedCam.spdb (fişierul SpeedCam.spdb nu e editabil). Dacă ai camere adăugate sau modificate atunci SpeedcamUpdates.spud are o dimensiune mai mare de 0 bytes şi dacă doreşti să le păstrezi îl poţi lăsa acolo (adică nu-l ştergi) sau îl muţi în alt director.

2. SpeedCam.spdb este de fapt baza de date internă cu camere a lui iGO, care este generată din fişierul/fişierele TXT cu camere copiate acolo.

Atunci când iGO "pune" pe hartă camerele citeşte mai întâi SpeedcamUpdates.spud şi apoi SpeedCam.spdb, pentru ca o eventuală modificare a unei camere din SpeedCam.spdb să aibă prioritate faţă de datele originale ale camerei, aflate în SpeedCam.spdb.

Fişierele TXT cu camere sunt folosite doar la importul lor în SpeedCam.spdb, odată creat sau actualizat SpeedCam.spdb fişierele TXT cu camere pot fi şterse. Rezultă fireşte faptul că SpeedCam.spdb şi SpeedcamUpdates.spud nu ar trebui şterse niciodată, doar fişierul/fişierele TXT actualizate copiate acolo. Din păcate nu e chiar aşa.

Ştergerea fişierelor este recomandată deoarece nu întotdeauna iGO actualizează corect SpeedCam.spdb şi nu mereu eventualele camerele din SpeedcamUpdates.spud sunt "suprapuse" corect peste cele din SpeedCam.spdb. De aceea, pentru a se evita aceste probleme cunoscute ale lui iGO, se recomandă ca la fiecare actualizare a fişierelor TXT cu camere să se şteargă şi aceste 2 fişiere, pentru ca iGO să le recreeze, să fim siguri că conţin ceea ce trebuie (adică toate camerele din fişierele TXT actualizate să fie compilate într-un SpeedCam.spdb proaspăt generat iar SpeedcamUpdates.spud să nu conţină nici o cameră care poate să interfere cu cele din SpeedCam.spdb).

Care sunt detectoarele de radar care nu sunt detectabile de către echipamentele de detecţie ale Poliţiei?

În unele teste, următoarele detectoare de radar au fost nedetectate de către RDD-ul (Radar Detector Detector) Spectre III:

1. Beltronics STi Driver
2. Beltronics STi-R
3. Escort 9500ci

Spectre III este dezvoltat de Stealth Micro Systems şi înlocuieşte în acest moment (2008) echipamentele Spectre I şi Spectre II. În Europa Spectre este vândut sub marca Stalcar.

Cea mai nouă generaţie de RDD-uri, Spectre IV şi Spectre IV+ detectează şi ele 99,9% dintre detectoare, Beltronics STi Driver fiind iarăşi singurul detector care este complet invizibil la RDD-uri. Spectre IV şi Spectre IV+ sunt acum mai puţin sensibile la detectoarele ieftine şi de slabă calitate, fabricate în special de BG Tech (ex. Cobra, Early Warning, etc.) şi a celorlalte care poluează intens cu microunde, concentrându-se pe modelele superioare de la Beltronics, Escort şi Whistler. Asta nu înseamnă că utilizatorii de Cobra & Co sunt protejaţi, nu, doar că nu-i mai enervează pe poliţişti aşa de tare!

Valentine One este detectabil de către toate RDD-urile Spectre.

Spectre IV/IV+ cu ultimele versiuni de software ştie să detecteze din păcate şi ultimele modele (Pro-78/XTR-690/XTR-695) de la Whistler, care erau foarte greu vizibile pentru Spectre IV/IV+.

Din păcate, protecţia împotriva RDD-ului VG-2 a majorităţii detectoarelor vândute după 1995 este inutilă, deoarece acum VG-2 nu mai este folosit pe scală largă tocmai ca urmare a avansului tehnologic.

Totuşi, RDD-urile sunt supuse erorilor şi au şi ele parte de numeroase alerte false, ofiţerul de poliţie trebuie să se bazeze pe multă experienţă şi să ştie să-şi "citească" posibila victimă pentru a fi sigur că într-o maşină se află într-adevăr un detector de radar care funcţionează.

Toate radarele din RO funcţionează pe banda K?

Detalii: Mi-am luat recent un detector de radar si vreau sa stiu daca este safe sa filtrez frecventele si sa elimin benzi precum Ka si X. Ar fi o greseala ? Mai sunt si alte benzi la care trebuie sa fiu atent, ce ma sfatuiti?

Da, în România camerele radar fixe şi mobile care emit amenzi utilizează doar banda K. Banda Ka e folosită deocamdată doar de panourile informative. Banda X nu este utilizată. Mai sunt camere cu bucla inductivă (ne-detectabile) şi camere LIDAR (LASER).
Mai multe date despre camerele şi benzile folosite în România găsiţi aici. Puteţi dezactiva orice bandă înafară de K şi Laser!
Atât timp cât nu ieşiţi din ţară nu aveti nevoie de alte benzi.
Pe viitor (după anul 2008) situaţia se poate schimba, este posibil ca Poliţia Română să achiziţioneze şi radare în benzile Ka sau Ku.

De ce primesc alerte pentru camere pe care nu reuşesc să le văd?

Motivele pentru care nu reuşiţi să identificaţi camerele care sunt alertate pot fi mai multe:

1. În baza de date sunt destul de multe camere mobile cuplate în seturi, pentru LSRM - Localităţi Supravegheate cu Radar Mobil, camere setate la intrarea şi ieşirea din localitate, pentru a vă avertiza că în acea localitate puteţi întâlni un radar mobil. Este evident că, fiind vorba de camere mobile, ele nu vor fi mereu acolo, schimbându-şi mereu poziţia, localitatea sau tronsonul de drum. Ca atare, LSRM-urile pot fi o sursă "bogată" de alerte posibil "false".
2. O altă sursă de "alerte false" sunt camerele de supraveghere video a traficului (CVST), întâlnite mai ales în oraşe, dar şi pe unele drumuri naţionale şi pe autostrăzi.
3. Şi trecerile la nivel cu calea ferată (TNCF) mai pot intra în categoria de alerte "false" deoarece sunt semnalizate de obicei ca şi camere la semafor (RedLight Camera).
4. Locaţiile de Control Trafic sunt şi ele alertate precum radarele mobile iar echipajele de poliţie nu pot fi mereu în acele locuri.
5. Camera respectivă (indiferent de tipul ei) a fost dezactivată, demontată sau mutată.

În cazul în care determinaţi că primiţi alerte în locuri în care acestea nu ar trebui să fie (de exemplu, nu aţi întâlnit niciodată sau extrem de rar un radar mobil într-o locaţie/localitate semnalizată) puteţi să ne comunicaţi coordonatele camerei, pentru a o scoate din baza de date sau pentru a o muta în locaţia corectă.

Merită să-mi cumpăr un detector montat în bara de protecţie a autovehicului?

Răspunsul nu e simplu, depinde de situaţie, dar în general nu veţi obţine o protecţie bună de la un detector montat în bară.

Antenele montate în bară sunt probabil cel mai mare compromis în privinţa poziţiei, pentru microunde nu e deloc o poziţie bună, deoarece nu va recepţiona bine semnalele slabe (radiaţia) şi reflexiile provocate de radarele off-axis sau cu antena radarului "întoarsă". Adică vei putea fi surprins mult mai uşor de Instant-On (printr-o lipsă de reflexii de pe alte victime), off-axis sau antena radar întoarsă, alerta va veni uneori prea târziu.

Antena de microunde trebuie montată cât mai sus, aproape de plafon, pentru a avea o vizibilitate cât mai bună asupra terenului din faţă, având astfel capabilitatea de a recepţiona şi semnalele slabe, premergătoare unui Instant-On, off-axis sau cu radarul ascuns după un obstacol (clădire, deal, etc.), antena întoarsă, etc.

Nu uitaţi că detectoarele bune sunt cele care "citesc" semnalele slabe şi le interpretează corect, nu alea care văd un Constant-On de la 2Km...

Singurul senzor care e bun de pus în bară este cel Laser şi asta doar dacă eşti des ţinta unor pistoale LIDAR, care nu se folosesc la noi...

Senzorul Laser montat în bara din faţă este aproape inutil pentru camerele fixe LIDAR deoarece nu te ajută decât dacă ai parte de nişte reflexii bune de pe maşinile din faţă. În bara din spate e complet inutil deoarece alerta ar veni prea târziu.

Rezultă că în România şi în general în Europa nu este fezabil un detector montat în bară, decât prin prisma faptului că este ascuns, avantajul lipsei de vizibilitate a detectorului fiind anulat imediat dacă eşti ţinta unui RDD şi detectorul tău nu este protejat la RDD.

Adică nu merită să-ţi pui detector în bară dacă acesta este invizibil pentru RDD-uri, ceea ce restrânge foarte mult opţiunile de cumpărare şi măreşte bugetul necesar cu foarte mult!

Ce înseamnă "Adăugat o posibilă cameră {tipul ei} {nr} în {localitatea/judeţ}" pentru că nu o găsesc pe harta GPS-ului?

Camerele "posibile" nu sunt făcute publice, adică nu sunt introduse în fişierele cu camere care pot fi descărcate de pe site pentru că existenţa lor fizică şi locaţia exactă de obicei nu este cunoscută. Practic acela este doar un anunţ, care precede confirmarea existenţei şi eventual a coordonatelor, sensului şi direcţiei camerei. Nu este obligatoriu ca toate camerele posibile să şi existe în viitor, unele pot fi doar la nivel de intenţie sau chiar zvon.
Din acest motiv este normal ca acest camere să nu poată fi găsite pe harta GPS-ului până când nu ne sunt raportate date clare despre aceste camere.
O listă actualizată cu aceste camere posibile o găsiţi aici.
Camerele active, care funcţionează sau urmează să funcţioneze pot fi vizualizate aici.

Ce e aia cameră CODEC?

Camerele CODEC, mai exact modelul C01 sunt camerele fabricate de către CODEC SRL Cluj-Napoca şi sunt instalate pe tronsonul Cluj-Turda, pe Valea Oltului, în jud. Bacău, la Sânmartin, etc.

Sunt camere foto cu senzor de viteză cu microunde în banda K, similare (dar nu identice) cu cele fabricate de GATSOmeter (Olanda) şi montate în jud. Ialomiţa (Coşereni, Cotorca, Slobozia) sau în Argeş (Piteşti).

Sunt mai ieftine şi mai simple decât cele GATSOmeter (nu necesită decât 1 stâlp, camera foto fiind integrată în cutia principală, cele de la GATSO necesitând 2 stâlpi, unul pentru camera foto şi unul pentru radar + restul electronicii).

Fotografiile de mai jos reprezintă o cameră CODEC model C01, cu 3 ferestre, în ordine, de la stânga la dreapta şi de sus în jos:

1. Camera foto (fereastra transparentă)
2. Antena radar (fereastra acoperită cu plastic alb)
3. Iluminatorul IR (fereastra cu LED-uri transparente)

Modul de funcţionare este următorul: antena emite în permanenţă un flux de microunde şi tot ea măsoară undele reflectate de obiectele care trec prin dreptul fasciculului de unde, iar partea electronică măsoară diferenţa dintre unda emisă şi cea refelectată. Dacă diferenţa reprezintă o viteză de deplasare mai mare decât viteza limită presetată, camera foto este activată şi înregistrează o imagine din spate a autovehiculului. În cazul în care camera trebuie activată noaptea este utilizat şi iluminatorul cu infra-roşu pentru a ilumina subiectul, astfel încât numărul maşinii să fie vizibil. Iluminatorul IR poate funcţiona continuu sau doar când condiţiile de iluminare o impun.
Fotografiile sunt stocate local şi apoi sunt transmise centrului de comandă de care aparţine camera printr-o conexiune GSM, Wi-Fi sau chiar prin cablu.

La iGO pot să copiez pe GPS toate fişierele (separate pe ţări/tipuri/etc.) sau trebuie să le unesc într-un singur fişiere înainte de a-l copia pe GPS?

Le folosiţi ca atare, aşa cum sunt, separate. Deci copiaţi toate fişierele dorite în directorul cu camere şi iGO le va citi pe toate şi le va compila în fişierul SpeedCam.spdb, de unde le va folosi pentru a genera alertele şi a le afişa pe hartă.

Cum aş putea să filtrez modificările făcute bazei de date cu camere doar pentru un anumit judeţ sau ţară?

Deocamdată tabelul cu actualizări conţine strict doar coloanele existente în mod curent (data, modificarea şi sursa), fără a putea separa informaţia de ţară sau judeţ într-un mod uşor accesibil. Nu putem adăuga în acest moment o coloană cu judeţul sau ţara.

Lucrăm la o soluţie în acest sens, dar va mai dura.

Între timp, puteţi încărca tabelul direct în Excel (cu Data - Import - Web Query) direct de la adresa: http://speedcams.tehnoplus.net/actualizari/jurnal_actualizari.htm şi apoi îl puteţi filtra (Data - Filter - Auto Filter - {coloana} - Custom - contains - {cuvânt cheie}) pe baza unor cuvinte cheie (denumire ţară, judeţ, etc.).

Jurnalul este actualizat automat la fiecare publicare a noilor fişiere cu camere, odată cu trimiterea mesajelor e-mail cu fişierele actualizate.

Care sunt ţările în care se folosesc camere fixe sau mobile în banda Ku?

Din informaţiile noastre, următoarele ţări folosesc banda Ku:

• Grecia
• Marea Britanie
• Ungaria

După cum se observă, banda Ku nu este foarte larg utilizată, benzile K şi Ka fiind predominante, ordinea în care putem ordona benzile utilizate în Europa, după numărul de camere, este: K, Ka, X şi Ku. Practic, banda K este folosită în toată lumea, cu tendinţa de a fi înlocuită de banda Ka pe măsură ce camerele în banda K sunt scoase din uz.

Care sunt ţările care mai folosesc camere în banda X?

Din informaţiile noastre curente (2007-2008), următoarele ţări folosesc banda X:

• Austria
• Belgia
• Bulgaria
• Bosnia şi Herţegovina
• Croaţia
• Franţa (urmează să dispară, dacă nu au dispărut deja)
• Italia
• Macedonia
• Muntenegru
• Norvegia
• Polonia

Banda X va fi din ce în ce mai puţin utilizată, pe măsură ce forţele de poliţie vor casa echipamentele vechi şi le vor înlocui cu camere ce folosesc restul de benzi, deci pe viitor importanţa benzii X va deveni din ce în ce mai mică.

Puteţi furniza fişiere cu camere pentru detectorul de radar cu GPS Escort Passport 9500ix/9500ci?

Baza de date folosită de Escort Passport 9500ix este proprietară şi deocamdată nu poate fi actualizată de noi. Ea conţine camere doar din America de Nord. Softul (Escort Tools) care se conectează la detector prin portul USB poate cel mult să salveze locaţiile noi învăţate, cele pre-încărcate de Escort rămân neatinse.
Softul respectiv face doar 2 lucruri:

1. poţi să descarci un fişier nou cu camere de la Escort şi să-l copii în detector
2. poţi să copii pe PC locaţiile salvate de tine în memoria detectorului

Nu cunoaştem deocamdată formatul fişierului cu camere şi în mod sigur şi-au luat măsuri ca detectorul să nu accepte fişiere "contrafăcute" cu alte camere decât cele furnizate de Escort prin abonare la ei.

Poate că într-o zi va fi disponibil un software care să genereze camere şi în formatul dorit de Escort şi o să se poate scrie în detector şi alte camere decât cele furnizate de Escort.
 

Tot observ pe drumurile patriei dreptunghiuri (decupaje) în asfalt, prin intersecţii sau şosele/localităţi. Este posibil să monteze camere Redlight sau speedcam acolo?

Buclele îngropate în asfalt pot servi la o multitudine de scopuri, cele mai multe bucle din România sunt folosite la:

1. numărătoare de maşini (ptr. statistici) - 1 singură buclă
2. senzori de viteză (ptr. statistici) - 2 bucle una după alta
3. numărătoare de maşini şi senzori de viteză (ptr. statistici) - 2 bucle una după alta
4. semafoare inteligente (ca cele montate în Bucureşti)

Şansele ca buclele să servească o camera foto similara cu cele instalate pe DN1 sunt foarte mici, pentru ca un asemenea sistem costa mult mai mult decât o camera CODEC şi autorităţile vor prefera întotdeauna camera cea mai ieftină.

Evident, lucrurile se pot schimba şi este posibil ca la un moment să fie montate şi camere RedLight sau RedSpeed în anumite intersecţii sau camere foto cu buclă inductivă pe anumite drumuri.

Merită să-mi cumpăr un detector de radar fără fir (cordless, wireless, solar, baterii, etc.)?

Nu recomandăm la nimeni să-şi cumpere detectoare fără fir, cu acumulatori, solare sau alte soluţii de alimentare încorporate, pentru că un detector, pentru a fi eficient trebuie să scaneze continuu o gamă largă de frecvenţe, cât mai repede şi să răspundă rapid la o posibilă alertă de radar.

Toate astea înseamnă consum de energie iar un detector fără fir are o sursă de energie limitată, pe care o va proteja prin utilizarea unor circuite electronice care consumă puţin şi prin utilizarea intensă a stand-by-ului, care practic reduce capabilităţile detectorului de a răspunde rapid la un semnal brusc şi slab.

Din această cauză, orice detector fără fir va avea performanţe slabe la Instant-On, off-axis şi în general la situaţii când semnalul radar e slab şi variază rapid. Dar nu va avea probleme în a detecta un radar constant-on şi de aceea veţi fi tentaţi să-i daţi credit mai mult decât merită, dar exact când veţi avea mai multă nevoie de el vă va lăsa cu ochii în soare...

Aceste lucruri sunt valabile indiferent de marca detectorului!

Cum trebuie să folosesc bateria GPS-ului pentru a-l putea folosi pe o perioadă cât mai îndelungată?

Pentru a vă servi cât mai mult timp, bateriile Li-Ion sau Li-Polymer (din orice dispozitiv, GPS, GSM, etc), nu trebuie lăsate să se descarce total, se "uzează" mult mai rapid decât dacă le încărcaţi când încă mai au 20-30% în ele.

Uzura se referă la capacitatea de înmagazinare, cu cât ciclurile de încărcare-descărcare vor fi mai abrupte (adică să o laşi să "moară" şi apoi să o încarci) şi mai rare (bateria lăsată descărcată mai mult timp), cu atât capacitatea de înmagazinare va scădea.

Dacă o încărcaţi cât mai are multă energie în ea vă va ţine mai mult, atât ca timp de deţinere (până să trebuiască să o schimbaţi) cât şi ca timp de utilizare (până să trebuiască să o re-încărcaţi).

Chiar şi dacă încărcaţi şi utilizaţi în condiţii perfecte o baterie, ea tot va pierde cel puţin 20% din capacitatea ei pentru fiecare an de utilizare.

Şi bateriile Li-Polymer se comportă cam la fel, doar că sunt ceva mai rezistente ca una Li-Ion.
Un alt avantaj al bateriilor Li-Polymer este că nu sunt influenţate de căldură cum sunt cele Li-Ion, de fapt, bateriilor Li-Polymer le place căldura, sunt mai performante la cald (le scade rezistenţa internă). Un bonus este că nu pot exploda sau arde ca cele Li-Ion, neavând electrolit lichid sau gelificat, ci unul uscat.

În ciuda a ceea ce veţi auzi şi citi, bateriile Li-Ion şi Li-Polymer nu trebuiesc "formatate", nu trebuiesc încărcate şi descărcate complet de 3 ori şi nu trebuiesc ţinute la încărcat 12 ore pentru primele 2-3 cicluri de încărcare. Aceste sfaturi sunt inutile şi chiar vor diminua viaţa bateriei (în special descărcarea şi încărcarea completă), bateriile Li-Ion şi Li-Polymer au circuite electronice încorporate care vor întrerupe încărcarea când capacitatea ajunge la 100% sau când temperatura bateriei trece de un anumit nivel periculos. Deci operaţia de "formatare" sau de "supra-încărcare" prin menţinerea bateriei la încărcare peste momentul când dispozitivul vă indică că bateria e încărcată nu va avea succes.

Descărcarea completă a bateriilor Li-Ion şi Li-Polymer este de asemenea foarte dăunătoare pentru durata de viaţă a bateriei, toate bateriile având circuite electronice care să protejeze bateria de o eventuală descărcare completă, dar această protecţie poate fi inutilă dacă utilizaţi bateria într-un mod "agresiv", adică utilizaţi în mod frecvent dispozitivul până când bateria se consumă de tot, o lăsaţi deoparte fără să o încărcaţi imediat ce vi s-a indicat că s-a consumat sau nu încărcaţi bateria timp îndelungat. După ce tensiunea bateriei scade sub un anumit nivel, circuitul de protecţie nu-şi mai poate face datori şi capacitatea bateriei de a fi încărcată scade dramatic, viaţa ei scurtându-se foarte mult.

Rezumat:

• nu consumaţi bateria total, puneţi-o la încărcat cât mai are 20-30%.
• nu lăsaţi bateria să se consume complet.
• nu descărcaţi complet şi încarcaţi complet bateria de multe ori.
• nu expuneţi la căldură bateriile - nu lăsaţi la soare dispozitivul în care este montată şi nu-l lăsaţi în maşină.
• nu este nevoie să "formataţi" bateriile Li-Ion sau Li-Polymer.

Cum pot depozita o baterie pentru a o folosi mai târziu?

Dacă vreţi să depozitaţi pentru mult timp o baterie Li-Ion sau Li-Polymer neapărat să o depozitaţi cu o încărcare de 40-60%, niciodată 0% sau 100%, altfel capacitatea de înmagazinare va scădea dramatic.
Cu cât o depozitaţi într-un loc mai răcoros, cu atât va fi mai bună când o veţi re-folosi.
Depozitată la 0 grade Celsius şi încărcată doar 40% bateria va pierde doar 2% din capacitatea ei pentru fiecare an de depozitare. Deci cel mai bun loc de depozitare este frigiderul (nu congelatorul). Lăsaţi bateria 2-3 ore la temperatura camerei înainte de a o folosi/încărca, după ce aţi scos-o din frigider.

Puteţi furniza fişiere cu camere actualizate pentru avertizoarele GPS de camere radar model STR1000 şi STR2008?

Formatul de fişier cu camere folosit de STR1000 este de tip ROM şi reprezintă chiar firmware-ul pe care îl rulează respectivul aparat. Nu deţinem un generator de astfel de fişiere iar informaţiile despre acest format de fişiere sunt extrem de reduse, fiind extrem de specifice procesorului (dispozitivului) cu care funcţionează.

Formatul de fişier cu camere folosit de STR2008 este de tip DFU (Device Firmware Upgrade), pentru microprocesoare tip System-on-Chip (SoC) dezvoltat de STMicroelectronics. Fişierul tip DFU (care este de fapt un container) poate conţine firmware-ul în diverse formate (Hex, S19 sau Binary).
Practic, informaţiile despre camere sunt amestecate cu soft-ul necesar funcţionării dispozitivului iar fiecare operaţie de actualizare şi generare a acestor fişiere (ROM, respectiv DFU) necesită deţinerea firmware-ului respectivelor dispozitive (STR1000 şi STR2008), lucru care face imposibilă generarea de către noi a acestor actualizări.

Prin urmare, nu putem furniza fişiere cu camere actualizate pentru aceste avertizoare GPS. Trebuie să apelaţi direct la furnizorul/importatorul lor din România pentru a obţine actualizări ale acestor fişiere.

De ce uneori detectorul de radar mă alertează de la o distanţă mai mare decât GPS-ul?

Este normal ca softul de navigaţie să te alerteze de la o distanţă mai mică decât un detector de radar, din următoarele motive:

• camerele au setate de obicei un sens şi un unghi, care face ca respectiva cameră să nu emită alertă decât când direcţia ta de mers este identică cu sensul supravegheat de cameră, respectiv cu unghiul pe care drumul îl face în zona camerei.
• soft-ul de navigaţie asociază un câmp de vedere "virtual" pentru o cameră unidirecţională sau bidirecţională de 45 de grade, ceea ce înseamnă că dacă unghiul tău de apropiere faţă de cameră este mai mare de +/- 22,5 grade faţă de unghiul setat al camerei nu vei primi alertă.
• soft-ul de navigaţie de obicei nu emite o alertă pentru o distanţă mai mare de 800m faţă de cameră (uneori pragul depinde de viteză, alteori e cofigurabil, depinde de soft), aceasta este raza de acţiune a camerei. Pentru soft-urile la care raza de acţiune a camerei este dinamică funcţie de viteza de apropiere de obicei există un prag de distanţă peste care raza de acţiune a camerei nu creşte indiferent de cât de mare este viteza de apropiere.
• multe camere sunt montate într-o curbă, mai mare sau mai mică, deci distanţa la care maşina va intra în câmpul de vedere "virtual" al camerei poate fi mai mică decât distanţa la care ai fi primit în mod normal alerta dacă drumul ar fi fost drept.
• detectorul de radar nu are un câmp de vedere aşa de strâns ca cel asociat de soft pentru o cameră, deci el va recepţiona liber orice emisie electromagnetică de la acea cameră, funcţie de obstacole, fireşte, sinuozitatea drumului contând mai puţin atât timp cât undele electromagnetice se pot propaga pe lângă sau prin anumite obstacole.
   

Acest câmp de vedere "virtual" al camerelor şi un drum cu curbe poate provoca următorul comportament al GPS-ului: o alertă timpurie, întreruperea alertei şi reluarea ei pe măsură ce maşina intră în raza de acţiune a camerei (800m să zicem) dar pe măsură ce maşina se apropie îşi schimbă unghiul de apropiere, intrând şi ieşind succesiv din câmpul de vedere al camerei. Totuşi pe ecranul GPS-ului se poate urmări că alertele provin de la aceiaşi cameră şi se poate observa scăderea distanţei afişate până la cameră.

Deci câmpul de vedere şi raza de acţiune pe care soft-ul de navigaţie le asociază unei camere pot micşora în anumite condiţii (drum cu curbe) distanţa de alertare pentru o cameră.

Pentru a mări distanţa de alertare există mai multe soluţii:

• dacă problema este cazul camerelor aflate pe drumuri în curbă ar trebui ca respectiva cameră să fie setată ca fiind omnidirecţională, în acest caz unghiul de vedere al camerei este de 360 de grade şi în acest caz devine relevantă doar raza de acţiune a camerei (ex: 800m), alerta fiind emisă indiferent de unghiul maşinii faţă de cameră, dar transformarea camerei din unidirecţională/bidirecţională în omnidirecţională vine cu dezavantajul că vei primi alertă de la ea indiferent de sensul tău de mers, deci chiar şi atunci când respectiva cameră nu te vizează.
• modificarea câmpului de vedere "virtual" folosit de soft-ul de navigaţie, dar de obicei acesta este ne-editabil de către utilizator. Mărirea câmpului de vedere la 90 de grade ar mări considerabil distanţa de alertare pentru camerele aflate în curbe dar ar putea mări alertele false pentru camerele aflate mai aproape una de alta.
• dacă distanţa de alertare în toate cazurile de drum (drept sau curbe) e prea mică trebui mărită raza de acţiune a camerei, în funcţie de soft aceasta este configurabilă sau blocată din soft (dinamică în funcţie de viteză dar cu un prag superior care nu mai creşte odată cu viteza).

În arhiva ZIP pentru iGO sunt foarte multe directoare şi fişiere, în GPS copiez directoarele sau fişierele? Cum se face mai exact?

Ce fel de fişier cu camere trebuie să copiaţi pe GPS depinde de ce doriţi dvs., mai precis de la ce camere doriţi să primiţi alertă.
Oricum, nu trebuie să copiaţi directoarele din arhiva ZIP, ci ca iGO să recunoască camerele trebuie să copiaţi DOAR fişiere tip TXT. iGO nu poate recunoaşte camerele din fişiere aflate în subdirectoare.

Vă recomandăm să copiaţi fişierul SpeedCams_iGO.txt din directorul Consolidate\ToateTipurile\VitezaStandard. Acest fişier conţine toate tipurile de camere din toate ţările acoperite de noi, cu limite de viteză standard.

În cazul în care doriţi să aveţi mai mult control asupra tipurilor de camere de la care doriţi să primiţi alerte, puteţi să copiaţi în iGO fişierele TXT din directorul Separate\PeTipuri\VitezaMaritaCu10Kmh, fişiere care conţin numai camere din România, separate pe tipuri, cu limita de viteză mărită cu 10Km/h.

Important este să nu copiaţi mai multe fişiere TXT cu camere din diverse directoare pentru că pot apare camere duble sau multiple, care vor anula alertele şi în general veţi avea probleme cu afişarea şi utilizarea camerelor în iGO.

Când actualizaţi sau schimbaţi fişierele cu camere ştergeţi tot din acel director al lui iGO şi apoi copiaţi acolo fişierele noi.

Este bine să citiţi şi instrucţiunile de actualizare din fişierul Citeste.txt din rădăcina arhivei.

Încerc să folosesc programul Mio Transfer Hack dar nu merge pentru că-mi cere fişierul mut.dll. De unde îl iau?

Fişierul mut.dll îl găsiţi pe calculatorul dvs., în directorul Program files - MioMap Updater, acolo unde s-a instalat MioMap Updater. Creaţi un director undeva pe HDD şi copiaţi acolo ambele fişiere:

Mio Transfer Hack.exe
mut.dll

şi executaţi programul. Acum va funcţiona!

Este adevărat că camerele fixe îţi măsoară viteza şi te fotografiază doar după ce treci de ele, adică din spate?

Da, toate camerele fixe instalate în România, indiferent că sunt cu buclă inductivă, cu microunde sau cu laser, sunt instalate astfel încât monitorizează doar sensul pe care sunt montate (nu monitorizează ambele sensuri) şi în cazul în care depăşiţi limita de viteză fac o fotografie în care surprind spatele maşinii, după ce aţi trecut de camera propriuzisă. Deci camera trebuie să fie montată pe partea dreaptă a sensulului tău de mers pentru a-ţi verifica viteza. Pentru a monitoriza ambele sensuri de mers sunt necesare 2 camere, fiecare pe câte o parte a drumului.

Pentru ca să fiţi surprinşi de o cameră fixă gen GATSOmeter sau CODEC trebuie să circulaţi dinspre "spatele" ei către "faţa" ei, faţa camerei având decupajele necesare pentru camera foto, antena şi iluminatorul IR/blitz. Aceste camere nu măsoară viteza autovehiculelor care vin spre "faţa" camerei, de pe sensul celălalt.

Camerele fixe gen VITRONIC (Laser/LIDAR) funcţionează în mod similar măsoară viteza şi fac fotografii după ce vehiculul a trecut de cameră.

Toate camerele fixe montate până acum în România fotografiază doar spatele maşinii (numărul de înmatriculare), nu fac şi fotografii din faţă, deci şoferul nu poate fi identificat.

O excepţie apărută se pare la sfârşitul anului 2008 este camera GATSOmeter de la Cotorca, care a fost setată a monitoriza ambele sensuri, deşi montarea ei nu permite monitorizarea corectă decât a sensului Urziceni-Buzău, aparent ea măsoară viteză şi fotografiază pentru ambele sensuri, eventualele suprapuneri a unui vehicul de pe sensul Urziceni-Buzău în raza de acţiune de pe sensul Buzău-Urziceni probabil că sunt eliminate prin examinarea manuală a imaginilor capturate.

Pentru exemplificare, iată şi câteva imagini cu modul de acţionare a camerelor GATSOmeter DRCS şi CODEC C01:

Amplasarea faţă de drum a camerelor CODEC C01 (copyright CODEC SPAT SRL)

Amplasarea faţă de drum a camerelor GATSOmeter DRCS Radar 24 (copyright GATSOmeter BV)

Este adevărat că camerele fixe cu laser pot supraveghea ambele sensuri?

Da, dar depinde de modul cum este montată. Pentru ca o cameră fixă cu laser, gen VITRONIC Poliscan speed să poată măsura viteza şi face fotografii pentru ambele sensuri ale unui drum trebuie ca stâlpul camerei să fie montat pe axa centrală a drumului (într-un squar central sau pe o zonă verde care să separe sensurile). Montarea camerei la marginea drumului nu permite măsurarea vitezei şi efectuarea fotografiilor pentru ambele sensuri, pentru că există riscul ca un vehicul nevizat să se interpună între cameră şi vehiculul vizat, astfel măsurătorile şi fotografiile vor fi invalidate.

Deci, dacă camera se află montată pe marginea drumului nu poate supraveghea decât sensul respectiv al drumului. Pentru ambele sensuri sunt necesare 2 camere, pe fiecare margine a drumului.

Dacă camera e montată între sensuri atunci da, poate supraveghea în mod corect şi sigur ambele sensuri. Iată şi două imagini care exemplifică modul de montare necesar pentru a supraveghea ambele sensuri ale unui drum:

Amplasarea pe zona verde dintre sensuri a unei camere VITRONIC PoliScan speed (copyright Vitronic Dr.-Ing. Stein)

Amplasarea pe axa centrală al unui drum cu 2 benzi pe sens a unei camere VITRONIC PoliScan speed (copyright Vitronic Dr.-Ing. Stein)

Modul curent de montare a camerelor VITRONIC Poliscan speed din România este doar pe marginea drumului, deci nu sunt active decât pe un singur sens.

Am gasit in lista camerelor unele care se numesc “False”.Ce inseamna asta?

Camerele false sunt cele care arată exact ca o cameră funcţională, doar că cutia este goală, deci camera nu măsoară viteza şi nu fotografiază. De asemenea, nu este "simţită" de detectoarele de radar. Este lăsată acolo pentru efectul psihologic pe care orice cameră fixă îl are asupra şoferilor. Camerele false fie sunt foste camere active, dar din motive diverse au fost dezactivate sau mutate în altă parte, fie sunt false încă de la montare.

Actualizari ale camerelor pentru Go Clever unde as putea sa gasesc?

Dispozitivele GPS marca GoClever folosesc 3 tipuri de software de navigaţie, Navigator, creat de firma cehă MapFactor, respectiv Cardinale şi ViaGPS, create de firma croată Mireo. Softul Navigator utilizează fişiere cu camere tip MCA, pe care deocamdată nu le putem genera, deci nu putem furniza camere pentru acest soft. Cardinale şi ViaGPS utilizează un format comun cu MioMap 2008, deci puteţi descărca camerele pentru MioMap, versiunea 2008 şi le încărcaţi pe GPS-ul dvs.

 

Ultima actualizare: 29.05.2009

Copyright 2007-2009 Speedcams România | Licenţiere | Declaraţie de confidenţialitate

Site găzduit prin amabilitatea TEHNOPLUS Network