Ai găsit o cameră nouă? Sau nu mai este acolo? Scrie-ne!

Detaliile camerelor aflate în baza de date SpeedCams România

Radarele fixe sunt furnizate în parteneriat cu PDI România, mai multe detalii puteți citi aici


Evolio utilizează fișierele cu camere oferite de noi

  SpeedCams - Informații - Altele 

De ce radarele nu ajută la siguranța traficului

    Am fost învățați că viteza ucide și că pentru a mări siguranța traficului trebuie să reducem viteza. Limitele de viteză asignate diverselor tipuri de drumuri de multe ori sunt fie prea mari, fie prea mici față de viteza cu care te poți deplasa în siguranță pe ele. Cum unii dintre noi nu sunt dispuși să-și reducă viteza de deplasare pentru a se conforma limitelor de viteză Direcția de Poliție Rutieră a decis instalarea radarelor mobile și fixe în ideea că frica de amenzi și de suspendarea permisului de conducere va determina reducerea vitezei și micșorarea numărului de accidente cu morți și răniți grav.

    Această politică nu face altceva decât să transforme conducătorii auto în șoferi care se conformează cu regulile impuse de Direcția de Poliție Rutieră.

    De ce acest lucru ar fi unul rău? Pentru că șoferul, în loc să se concentreze pe a conduce în siguranță este mai atent să nu depășească viteza, să observe dacă există radare, să vadă dacă și unde se află camerele cu radar, etc.

    Direcția de Poliție Rutieră nu are o definiție valabilă a ceea ce înseamnă să fii un șofer bun sau nici măcar nu înțelege ce face un șofer. Cu toate acestea, comportamentul șoferului, mai ales calitatea comportamentului lui la volan este fundamentală pentru siguranța traficului. Direcția de Poliție Rutieră pune în aceiași oală pe toți șoferii sau pur și simplu ignoră cu totul modul de comporament la volan al șoferilor.

    Conducerea unui vehicul este un proces de management de risc în timp real. Șoferii care gestionează bine riscurile nu au accidente, ei recunosc situațiile riscante și așteaptă, stau deoparte sau aleg alt drum.

    Riscurile potențiale ale conducerii unui vehicul sunt enorme, închiderea ochilor pentru 20 de secunde poate avea consecințe fatale pentru foarte mulți participanți la trafic sau pasageri. Nu e atât de important ceea ce vezi ci ceea ce faci cu ceea ce vezi pentru că utilizăm ceea ce vedem pentru a evalua riscurile.

    Din păcate, foarte mulți conducători nu sunt învățați să evalueze riscurile ci ei învață în școala de șoferi abilități manuale (mânuirea volanului, schimbarea vitezelor, manevrarea ambreiajului) și regulile de circulație (acum trebuie să oprești, dă prioritate, treci acum, așteaptă, fă dreapta, nu opri aici, nu depăși viteza, nu codu beat).

    Gestionarea ricurilor este câștigată gradual, pe măsura căpătării experienței și este ușor de trecut cu vederea pentru că gestionarea riscurilor este un proces subconștient. Învățăm unde să ne uităm, cum să recunoaștem pericolul și cum să răspundem la el, făcând fel de fel de evaluări subtile, semi-automate, ale situației în care ne aflăm la un moment dat.

    În special învățăm să ne ajustăm viteza pentru a rămâne în siguranță pe drumul pe care ne deplasăm, în funcție de vreme și condițiile de trafic. Viteza cu care alegi să conduci este un rezultat al propriului tău sistem de management al riscului. Cu toate astea, Direcția de Poliție Rutieră privește limita de viteză ca pe un parametru de care șoferul trebuie să țină seama, nesocotind evaluarea riscurilor făcută de șoferi.

    Politica Direcției de Poliție Rutieră de a monta un număr din ce în ce mai mare de camere (fixe sau mobile) este greșită pentru că ea nu ține seama de calitatea comportamentului șoferilor ci o înrăutățește mai tare. Șoferii își schimbă prioritățile și se concentrează pe alte lucruri decât a circula în siguranță. În loc să avem șoferi mai buni (care conduc mai sigur) avem șoferi care conduc din ce în ce mai rău.

    În centrul politicii Direcției de Poliție Rutieră se află radarele fixe și mobile care au început încet încet să înlocuiască urmărirea și gestionarea personală a traficului de către polițiști. Visul polițiștilor este acela că radarele reduc riscurile dar realitatea este că ele reduc calitatea gestionării riscurilor de către șoferi. Întregul concept de a controla viteza cu radare anulează faptul că suntem capabili ca șoferi de a gestiona riscurile, cu toate astea siguranța drumurilor depinde în mod absolut de gestionarea individuală a riscurilor în timp real. În concluzie Direcția de Poliție Rutieră nu doar că nu înțelege ce înseamnă să fii șofer dar a pus în aplicare o politică care subminează calitățile conducătorului auto. Și mai rău, ne alimentează cu o dogma falsă pentru a-și justifica politica, politică care a infectat o întreagă națiune, aceea că singura cale de a conduce în siguranță este de a conduce încet.

    Drumurile noastre nu devin mai sigure. Însăși statisticile furnizate de Direcția de Poliție Rutieră arată că numărul morților și al răniților grav nu scade iar împânzirea drumurilor cu radare nu va face altceva decât să ne dea un fals sentiment de control asupra situației.

    Acesta este un apel pentru eliminarea radarelor fixe și mobile de pe drumurile noastre, pentru re-evaluarea limitelor de viteză pe drumurile naționale și în localitățile traversate de acestea și de a pune din nou în control persoana din spatele volanului și a nu-l transforma într-un robot care trebuie să urmeze niște reguli.

 

 



Copyright 2007-2009 Speedcams România | Licențiere | Declarație de confidențialitate

Site găzduit prin amabilitatea TEHNOPLUS Network